nu stiu de ce are asezarea asta in pagina :-s. nu pot sa editez

_____________________

 

-Dă-o-n m**ţii ei de treabă. Nu pe masă, frate!

-Layla Cristina, începuse mama furioasă, dar fata o întrerupse nervoasă.

-Nu mă lua cu d-astea pe mine. Şi, pentru numele lui Dumnezeu, femeie, trage-ţi fusta aia în jos. Băi, Ioane, dă-te de pe ea. Nu vezi că….

-Taci dracului din gură, urlă nervoasă domna Mazilescu.

-Ion? rostise timid bărbatul, întorcându-se cu faţa spre Layla.

Şi atunci fata înţelesese nervozitatea mamei. Avea o nouă cucerire, iar ea a dat-o de gol.

-O-o-o, spuse, râzând. Ai belit-o. Metaforic vorbind, desigur. Eu nu mă bag.

-Lay….

-O, termină odată. Îmi cer scuze, îi spuse bărbatului. Eu sunt Layla Cristina Mazilescu, fiica…..ei, a spus arătând cu capul în direcţia mamei sale. Îmi pare bine şi îmi cer scuze pentru impoliteţea mea.

-Nu-i nimic, spus bărbatul, roşind puternic.

“E simpatic”, gândi fata. “Păcat că l-a găsit mama”.

-Mă numesc Iordache Gabriel. Mă bucur să te cunosc, în sfârşit. Mama ta mi-a spus foarte multe lucruri despre tine.

-Sunt convinsă, a murmurat ironică. Acum, vă rog să mă scuzaţi, dar vreau să-mi fac de mâncare.

-Desigur, plecăm acum.

Cu “adulţii” odată dispăruţi, Layla s-a apucat de tocat legumele pentru orez. Era singura zi în care lipsea menajera-care, de fapt, avea mai multe sarcini-şi singurul fel de mâncare sănătos pe care fata ştia să-l facă, era orez cu legume la aburi. Pusese mâncarea pe foc în timp ce fredona “Prince Igor”.

-Mamăăă, unde-ai pus spirtul ăla?

Nimic, niciun răspuns.

-Mda, ce-mi mai bat capul degeaba? Las’ că-l găsesc şi singură mamă, nu te obosi să mă ajuţi. Doamneee, vorbesc şi singură. Bună treabă, Layla.

În timp ce ştergea cu spirt masa din bucătărie, se auzi o ciocănitură în uşă. Din cauza agitaţiei, fata uită că are sorţul în jurul ei şi că părul îi statea în toate direcţiile, şi se uita agitată după chei.

-Băi, mamă, da’ tu chiar n-auzi că bate cineva la uşă?

-Acum, acum, veni vocea doamnei Mazilescu din dormitor.

-Da’ să nu te grăbeşti, spuse iritată când a auzit a treia bătaie în uşă.

-Ai spus ce…? A…a…aa, bună ziua.

-Cine …..?

-Bună ziua, doamnă, se auzi o voce de bărbat. Layla este acasă.

Layla scăpase sticla de spirt pe jos şi se uita buimacă prin cameră. Apoi, când şi-a văzut silueta în geamul unui dulap, a apucat furioasă de sorţ, încercând să-l arunce cât mai repede de pe ea.

-Bună ziua, Layla, se auzi vocea în spatele ei.

Fata a încremenit. S-a întors încet cu faţa spre interlocutor şi, după câteva secunde de tăcere, i-a aruncat bărbatului un zâmbet de pisică de Chesire, marca „Alice in Wonderland”.

Layla s-a uitat iritată spre cel care îndrăznise să facă asta şi aproape că l-a muşcat de limbă pe Radu când a văzut că, cel care se spăla pe mâini, era noul profesor de economie, Ştefan.
Radu i-a simţit reacţia fetei şi s-a oprit şi el din sărutat. Au rămas cu buzele lipite, nemişcate, iar ochii lor îl urmăreau pe profesor cum se îndepărtează.
-La dracu, la dracu, la dracu, izbucni fata, îndepărtându-se de băiat, în momentul când Ştefan a ieşit pe uşă. Ce mă fac acum? Ah, la naiba. Şi acum cum o să…….
-Linişteşte-te. Uite, eu îmi cer scuze pentru comportamentul meu. Nu am vrut…..ei bine, lasă asta. Deci, bănuiesc că ai o problemă cu faptul că profu’ ăsta ne-a văzut. Las-o în seama mea. O să vorbesc eu cu el şi totul se va rezolva.
-Dar cum o săăă…..
-Lasă asta în seama mea, ok?
Şi a plecat. Radu a dispărut pe uşă. Atât. Niciun cuvânt în plus.
Layla era prea încurcată de toată situaţia pentru a-i mai face si Mariei ceva. Aşa că, odata întoarsă la masă, tot ce a putut face, a fost sa fumeze, şi să fumeze….şi, în final, iar să fumeze. Nu a putut suporta pentru mult timp privirile întrebătoare ale celorlalţi, iar privirea acuzatoare a Mariei o irita peste măsură.
-Vreau să plec, a spus după câteva clipe. Cine mă duce şi pe mine?
-Ei bine, în cazul ăsta, a spus Seba luându-şi cheile, o să…..
-O să te duc eu, a spus Radu întrerupându-l, aruncându-i o privire ameninţătoare
În ciuda a ceea ce se spunea despre Radu, el era un băiat bun. Parinţii, care la început au avut o condiţie materială mizerabilă, i-au oferit cea mai bună educaţie posibilă, iar bunele maniere îi erau puternic insuflate. Aşa că simţea că era de datoria lui să ajute “domniţele aflate la ananghie”. Dar cavalerismul avea şi avantajele lui. Şarmul şi inteligenţa lui i-au adus câteva beneficii, iar el a ştiu să profite din plin. Acum, auzindu-l pe Seba, “cavalerul” din el a ieşit la suprafaţă.
-Hmm, ţi-am spus…..se pregătea Seba să-i spună lui Claudiu, dar a fost-din nou-întrerupt de Radu.
-Hai cu noi, Claudiu. Maria, te deranjează să te duci cu Seba acasă? Sau ai prefera să mă întorc după tine.
Perfect. Ce mai alegere, gândi fata, privind cu jind spre cei trei.
-Nu, a spus cu o prefăcută relaxare, pot să merg cu transprtul în comun.
-Nu ar fi corect, spuse Radu sincer. O să mă întorc după tine. Aşteaptă-mă.
-Lasa, nu-ţi face grji, mă duc cu Seba.

-Puteam să vin cu Seba, ştii, a spus Layla în timp ce Radu parca maşina în faţa blocului ei.
-Mda, ştiu. Dar Claudiu nu era de acord.
-De unde, a început Claudiu?
-Ţi se citeşte pe faţă. Cobori şi tu aici, la Layla?
Claudiu s-a uitat întrebător la iubita lui, dar aceasta a clădinat din cap în semn de nu.
-Îmi pare rău, dar am nevoie să fiu puţin singură. Ne vedem mâine la şcoală. Mulţumesc că m-ai adus, Radu.
Nervozitatea fetei de mai devreme s-a transformat în tristeţe. Acum era unul din puţinele momente în care se ura pentru comportamentul ei. Când şi-a adus aminte de postura în care o văzuse profesorul, singurul persoană la care s-a gândit, a fost mama sa. S-a aplecat uşor spre geamul deschis a lui Claudiu şi când i-a văzut privirea îngrijorată, a simţit ceva ciudat în stomac. Şi-a lipit uşor buzele de ale lui, iar el i-a răspuns la fel de delicat.
-Mâine, a murmurat fata.
-Mâine, iubita.

-Unde naiba mi-am pus cheile alea blestemate, a bombănit Layla stând în faţa uşii. Ah, iată-le.
A deschis uşa uşor, aruncându-şi pantofii scumpi într-un colţ. A lăsat geanta să-i cadă de pe umăr cu un mic buf şi s-a îndreptat lihnită spre bucătărie.
Geme întretăiate i-au ajuns fetei la urechi pe măsură ce se apropia de bucătărie. Acolo, întinsă pe masă, se afla mama ei. Avea fusta ridicată, picioarele lungi şi frumoase îi erau mângâiate şi lovite pervers, în timp ce un tip aflat între două vârste o săruta pe gât.
-Dă-o-n m**ţii ei de treabă. Nu pe masă, frate!

Odată ajunşi pe Bulevardul Unirii, cei trei s-au oprit pentru a-i aştepta pe ceilalţi, Seba rămânând mult în urmă cu modalităţile lui haotice de condus.
Layla îl privea cu coada ochiului pe Radu, care se uita în gol, cu gândurile pierdute. Maria o analiza cu atenţie şi, enervată peste măsură, hotărâse că e timpul să ia atitudine. Era invidioasă pe frumuseţea blondei, dar şi mai mult o ura pentru răceala cu care trece prin viaţă.
-Layla, spuse Maria deodată, asta e maşina pe care ţi.o doreşti de ziua ta?
Fata îşi desprinse privirea de pe Radu, răspunzându-i, fără chef, fetei-nota de iritare nelipsind din tonul ei.
-Mda, dar oricum nu o să o pot conduce până nu-mi iau carnetul.
-De ce nu-l rogi pe Radu să te lase să o conduci şi tu într-o zi?
Băiatul, auzindu-şi numele, se opri la jumătatea drumului pe care mână lui o facea spre pachetul de Kent Nanotek . Îi zâmbi uşor Mariei, apoi îşi aprinse leneş o ţigare, neauzind ce se spusese, de fapt, despre el.
-Scuză-mă, te rog, dar nu am fost atent. Eram cu gândul la…în altă parte, a sfârşit prin a zâmbi timid, sprijinindu-se de maşină şi lăsându-şi privirea-n jos.
Maria, care până acum îi analiza gesturile blondei, simţi un gol în stomac, privind toata scena asta. Gândurile îi fugise de la Claudiu, la “oaia neagră” a liceului.
-Nu te gândi la el, idioato! Nu te gândi! Se mustră fata.
-Spunea că poate m-ai lăsa să-ţi conduc maşina într-una din zilele astea, a spus iritată Layla, văzând că toată atenţia se îndepărtează de ea.
-Poate mergem la ţară, la mine, în week-end şi acolo o să te învaţ să conduci.
-Perfect! gândi Maria, sperând că blonda va accepta. Aceasta s-a mulţumit doar să ridice o sprânceană a neîncredere.
Fetele s-au întors simultan, auzind vocile celorlalţi în spatele lor.
-Deci, despre ce vorbiţi voi aici? întreabă Seba .
Claudiu s-a dus yâmbind la Layla. Şi-a apropiat faţa de a ei, cu gândul de a o săruta, dar s-a oprit când Maria a vrut să-i dea de gol pe cei doi.
-Spuneau că….
-Poate veniţi în week-end la mine, la ţară, la un grătar, o întrerupse Radu.
S-a uitat speriată la el, iar acesta i-a confirmat temerile doar cu o privire. Ştia care îi era intenţia. O ţintui cu privirea preţ de câteva secunde, apoi se întoarse şi porni spre Metropolis.

-Nu a fost o mişcare prea inteligentă, i-a şoptit Radu, Mariei, în timp ce uşile liftului se închideau în urma lor.
-Nu ştiu despre ce vorbeşti, spuse aceasta, cu un ultim efort de curaj.
-Dar nu a fost necesar, a continuat băiatul ca şi când nu ar fi auzit-o. Nu ştiu care este motivul tău, dar dacă vrei să mă acuzi de ceva, măcar să fie adevărat.
-Nu asta….
Dar Radu deja ieşise din lift, indreptându-se leneş spre Metropolis.
Odată ajunşi acolo, s-au refugiat în cel mai îndepărtat colţ, preferând să se “fumeze” şi să se “prăfuiască” în linişte
-La cine e praful? a întrebat Seba voios.
-La Cristina, spuse Mihai deyamăgit.
-La dracu, c***e, şi noi acum ce facem?
-Am eu nişte iarbă, dacă vreţi, a spus Layla provocator. Eu nu fumez, vreau doar un pahar de votcă cu suc de mere.
-Mă duc eu să-ţi iau, se oferi Seba.
Claudiu îi aruncă o privire criminală şi spuse câteva vorbe despre mama lui Seba. În acest timp, Radu se uita pe sub sprâncene la Layla care, prefăcându-se că nu observă, îşi aranjă bretelele sutienului.
-Mă întorc imediat, spuse Radu, ridicându-se mai rapid decât erau obişnuiţi cei de la masă.
-Pfff, bine că a plecat, a spus maria uşurată.
Mihai şi cu Seba izbucniseră în râs, iar Claudiu s-a apropiat încet de ea şi şi-a pus o mână după gâtul ei.
-Ia spune, draga mea! Ce-a fost cu replica asta? Te sperie băiatul mare şi rău. Te apără băiatu’. “I wanna be a superhero. Guess my name!”
-”Superman, Ironman?”
-“Yourman”
-Deja m-aţi plictisit, a spus Layla, negustând gluma.
De fapt, asta fusese doar un motiv pentru a se îndrepta spre baia băieţilor, unde…..
-Aştept, a spus bătând cu piciorul în podea.
Radu şi-a ridicat privirea, aparent uimit, şi i-a zâmbit frumoasei blonde.
-Nu cred că înţeleg la ce te referi.
-Ştii prea bine la ce mă refer. Am cunoscut destui băieţi şi ştiu ce încerci să faci.
-Şi ce anume încerc?
Layla nu era obişnuită cu astfel de răspunsuri, iar faptul că Radu ocolea subiectul, o irita şi mai tare. Neştiind cum să reacţioneze în astfel de situaţii, s-a apropiat de el.
-E OK dacă nu vrei să recunoşti, dar pot să-mi dau seama din adevăr făcând asta.
-Făcâ….
Dar nu a mai apucat să continue. Buzele ei le-au găsit pe ale lui într-o fracţiune de secundă, nelăsându-i acestuia timp să reacţioneze. Văzându-l aşa, iritarea Laylei a crescut. Neîntrerupând sărutul-la care doar ea participa-i-a apucat mână şi i-a pus-o pe fundul ei. Atunci a fost momentul când băiatul a început să-i răspundă la sărut, şi to atunci au fost întrerupţi de zgomotul apei care curgea de la robinet. Layla s-a uitat iritată spre cel care îndrăznise să facă asta şi aproape că l-a muşcat de limbă pe Radu când a văzut că, cel care se spăla pe mâini, era noul profesor de economie, Ştefan.

-Să mor de nu mă duceam dacă aveam loc.
-Hai, bre. Ne laşi sau nu? a întrebat şi Carmen, de la 12 G. Că după, vine directoarea aia mare si dracu mai iese din şcoală.
-Hai. N-aţi ieşit nici acum?
-Tanti Caterino, să trăiască fii’ta cu mine de nu eşti cea mai tare, spuse Seba în timp ce ieşea pe poartă.
-Să trăiască, mă, dacă vrea, da’ să nu uiţi de ţigările alea.
-Ce-a dracu’ eşti, tot pe interes ai rămas, spuse şi Mihai, râzând cu gura până la urechi.
-Ia, auziţi, maică, la el. Mă, nesimţitule, ce clasă eşti?
-E Parastas de la Popeasca din clasă, urlă Seba.
-Ce Parastas, mă? Să dea Domnu’ şi Sfântu’ Duh să mă vadă lumea la parastasu’ tău cu Popeasca aia a voastră, cu tot. Că numa’ buni de minciună sunteţi. Să n-apuc să mor de nu mă duc la directoare. Auzi, Popeasca. Care dracu’ Popeasca?
-Aolo, Caterino, de n-ai şi tu o gură, se plânse Layla. Uite, ţine banii ăştia. Iţi ajung pentru mai multe pachete. Şi mulţumim că ne-ai lăsat să ieşim.
-Uitaţi-vă, mă, la ea. Asta da fată, mânca-i-aţi p***a. Şi mai e şi civli…civilizată.
-Să ţineţi cont de ce spune tanti Caterina, da’ să nu mă muşcaţi prea tare.

-Layla, mergi tu cu mine în maşină? o întreabă Seba, de la 12 H, pe frumoasa blondă. Că nu ştiu drumul până acolo.
Seba, acum în vârstă de 19 ani, era cel mai curvar băiat din liceu. Era cunoscut, în special, pentru ultimul revelion, când a fost surprins împreună cu gemenele Marin. Acum, se părea că pusese ochii pe Layla, dar Claudiu, posesiv din fire, a reacţionat aproape instantaneu.
-Merg eu cu tine, c***e, ştiu drumul mai bine ca ea. Layla poate să meargă cu Radu.
Radu, de la 12 B, îţi aprinse încet o ţigare şi se sprijini de luxoasa lui maşina-cumpărată cu banii tăticului-un BMW 320d. Trase un fum şi expiră zgomotos, un nor formându-se deasupra lui. Cămaşa neagră era doar pe jumătate închisă, lăsând să se vadă discret trupul puţin lucrat.La prima vedere, părea un tip slăbuţ, dar era ceva în construcţia lui fizică care-l făcea să fie foarte atrăgător-chiar şi pentru gusturile Laylei. Jeanişii închişi la culoare, uşor conici, îi alungeau trupul, şi aşa destul de înalt. Barbia, puţin ascuţită, era înclinată în aşa fel, încât lăsa impresia de plictiseală, dar ochii albastrii, cu o uşoară tentă de gri, se uitau cercetatori la Claudiu. Era genul de băiat care nu se băga în probleme decât atunci când era absolut necesar, dar asta doar îi întărise influenţa în liceu.
Părul şaten i-a fost ciufulit de o adiere de vânt. Nu s-a sinchisit să şi-l aranjeze, în schimb, a mai tras un fum din ţigare, după care o aruncă pe jos şi o strivi leneş cu pantoful. Deschise portiera maşinii şi se lăsă să alunece pe scaun.

-Să mergem odată, a spus încet prin geamul deschis. Nu contează cine merge cu mine.
-Duceţi-vă voi cu el, s-a adresat Claudiu Laylei şi Mariei. Eu merg cu Seba, cu Mihai şi Carmen.
-Şi MG?
-MG o să vină mai târziu cu Adi şi Cristina.
-OK. Hai că ne vedem acolo. Radu, îl întrebă Layla pe băiat, ducându-se la geamul deschis, te deranjează dacă stau în faţă?
-Nu, fată, stai unde vrei.
Layla se îmbujoră puţin. Nu era ceea ce spusese Radu, ci felul în care o făcuse. Era …natural şi fără intenţii ascunse, iar urma aceea vagă de zâmbet care-i juca acum într-un colţ al gurii, văzându-i reacţia fetei, era aproape scuzabilă.
În maşină, doar muzica se auzea. Maria, care înainte se simţea întimidată de Layla, acum era copleşită de forţa emanată de Radu, chiar şi prin simpla lui tăcere. Acesta, era prea plictisit pentru a vorbi, iar Layla prefera să-l privească cât mai puţin, hotărâtă să-l facă să vorbească primul.

-Nu ai procedat bine, a spus Seba neobişnuit de calm, fără urmă de amuzament în glas.
Claudiu şi-a întors uşor privirea de la trafic, către el.
-La ce te referi?
-La Layla. Adică….
-Ascultă-mă! Despre asta chiar nu o să discut cu tine. Ştiu că …
-Dar nu la asta mă refer acum. Uite ce-i. Nu o să neg că vreau să ajung între picioarele ei-şi să nu dai-dar nu o să o fac dacă nu mă provoacă.
-F***-ţi gâtu’…
-Ascultă-mă doar! Da, poţi să mă înjuri cât vrei, pana mea, dar, cel puţin, ştii la ce să te aştepţi din partea mea. Dar Radu….Radu, cu toată masca lui de calmitate, este un jucător tare. Îl cunosc mult mai bine decât tine.
-Minţi.
-Pe mă-ta. Bă, boule, dacă TU nu ai auzit nimic despre el, asta nu înseamnă că nu face. Stau cu el în cartier, frăţioru’ meu. O să vezi. Şi Layla, îţi spun eu, va cadea în plasa lui.

-Of, nu din nou, bombăni Radu, uitându-se pe sub scaunul său, în timp ce aştepta la semafor.
-Ce s-a întâmplat? L-a întrebat Layla, dar nefiind prea interesată.
Nu i-a răspuns, în schimb şi-a îndreptat mâna spre picioarele şi i le-a îndepartat uşor. Pe bancheta din spate, Maria încremenise. Nu era numai din cauza lui Radu, dar era şi din cauza Laylei. Da, într-adevăr, caracterul ei era deplorabil, dar, cu toate astea, nu facea genul ăsta de chestii în ochii întregii lumi.
-Ce crezi că…, a început Layla, dar s-a oprit când mâna lui Radu se tot ducea în jos, şi mai în jos, spre gleznele ei, căutând ceva.
-Am găsit-o exact la timp, a exclamat Radu când a găsit bricheta, în timp ce semaforul se făcuse verde.
Îşi trase uşor mâna dintre picioarele ei, atingandu-i în treacăt pielea din spatele genunchiului, ca şi când ar fi mângâiat-o. Şi-a îndepărtat mâna şi şi-a mutat privirea înainte. A apucat cu dinţii o ţigare din pachetul aproape gol şi şi-a aprins-o nonşalant. Layla, indignată peste măsură, încerca să-şi contolez impulsul de-al da cu capul de volan.
-Puteai să-mi spui că ţi-ai pierdut bricheta. Ti-aş fi căutat-o eu.
Radu se uita inocent si surprins la ea.
-Chiar ai fii facut tu asta?
-Ei bine, nu, a recunoscut fata, dar cel puţin ştiam ce cauţi cu mâna între picioarele mele şi nu mă mai gândeam cum ţi-ar sta fară cap.
Vroia să continue cu mustrările, dar a fost întreruptă de râsul lui. Era un râs copilăros care o deconcerta pe fată, însă pe Maria o făcea să intre la bănuieli.
-Ce alt motiv aş avea să fiu cu mâna între picioarele tale?
-Sunt atâtea motive.
-Cum ar fi?
Tot nu-şi întoarse privirea spre ea şi asta o nemulţumea.
-Gândeşte-te singur. Oricum, nu mi-a plăcut. Să nu mai faci asta.
-Îmi pare rău. De data asta se întoarse cu faţa spre ea şi chiar parea sincer, o expresie mâhnită înăsprindu-i trăsăturile. Nu a fost cu intenţie şi chiar nu m-am gândit la asta. Dacă pot să mă revanşez cu ceva….
-O să mă gândesc la asta, a spus încet. Îmi eşti dator şi o să profit de asta.
Se uita intens şi cu subînteles la el. Baiatul a zâmbit uşor, apoi şi-a întors privirea de la ea.
-Abia aştept.

scuze ca a durat atat. de acum o sa pun next-urile mai des :D. scuze ca e mic 😀
_______________________________

Deşi, încă în formare, trupul nu îi era bine căptuşit cu muşchi, Claudiu avea un corp frumos conturat.. Bărbia uşor rotunjită s-a ridicat sfidătoare atunci când Layla a terminat examinarea.
-Ce? Nu-ţi place ce vezi?
-De fapt, nu prea.
-Dar acum câteva minute îţi plăcea. O, şi încă cum.
Acum era rândul Laylei să se înroşească.
-Asta NU se pune.
-Ca să fiu sincer, cred că doar în momentele alea eşti cu adevărat sinceră, doar atunci îţi arăţi adevărata faţă.
-Despre ce tot vorbiţi voi aici? I-a întrebat Maria, nemaisuportând să se uite de la unul la altul.
-Despre sex, a răspuns Layla indiferentă..
-Oo, a răspuns repede Maria. Despre ASTA chiar nu vroiam să ştiu.
-De ce nu? A întrebat Claudiu.
-Chiar aşa. Chiar nu eşti curioasă cum este? Nu te simţi ciudat să fii singura virgină din clasă?
-Dar nu….
Dar ce vroia să spună? Că nu era singura? Dar cum putea ea să ştie cu adevărat dacă are sau nu dreptate. Şi era, într-adevăr, curioasă, dar nu în privinţa sexului, ci în privinţa sexului CU CLAUDIU.
-Şi dacă vrei să afli cum este, a început Claudiu, punându-i o mână pe umăr, îmi spui şi-ţi arăt eu.
-Nu că ai mai avea energie.
-Pentru aşa ceva, întotdeauna găsesc energie.
-Şi energia aia, a spus nervoasă Layla, îndepărtându-i mâna de pe Maria, o să ţi-o consumi cu mine.
-Uuuu, eşti cam posesivă.
-Nu eşti în măsură să vorbeşti despre posesivitate
Şi era, într-adevăr, posesivă. Văzând-o aşa, Maria şi-a amintit de ce trebuie să stea departe de Claudiu.
-Hei, bro, l-au strigat băieţii pe Claudiu, mergem în Absinth după ore?
-Nu, co**e. Hai să mergem în altă parte, Absinth-ul este prea aproape. Şi de ce să aşteptăm până după ore? Hai să mergem acum. Ce spui, Layla? Dar tu, Maria?
-Din partea mea, nu e nicio problemă.
-Nici a mea, veni şi răspunsul Mariei.
Nu avea cum să refuze ceea ce îi propunea Claudiu şi îi plăcea să creadă că face parte din grupul “tare” al liceului. Dar toată atitudinea ei îi dădea de gândit Laylei, care acum o privea circumspect cum îl soarbe din priviri pe Claudiu.
-Ţinteşti cam sus, a spus plat.
-Poftim? a întrebat Maria buimacă.
-Nimic, a spus Layla nonşalantă, însă şi-a mutat, sugestiv, privirea spre Claudiu.
-Cred că ar fii mai bine dacă nu aş mai merge cu voi, a şoptit Maria îngrozită.
-De ce nu, au întrebat în cor, dar nefiind prea interesaţi de motivele ei.
-Hai, vino, a îndemnat-o frumoasa blondă. O să fie amuzant.
Ceva din tonul ei o facea să creadă ca, într-adevăr, o să fie ceva amuzant, dar doar pentru ei, nu şi pentru ea.
-Bine, haideţi să mergem.
-A vorbit cineva cu Seba, cu MG şi ceilalţi?
-Încă nu, dar o să o facă Mihai. Noi mergem să vorbim cu GeGe despre…mă rog, ştii tu despre ce.
Da, ştia. În ultima perioadă, GeGe era cea care se ocupa cu drogurile în liceu. Claudiu, fiind un fel de sportiv, nu fuma, dar la insistenţele Laylei, a încercat marijuana. Ea era dispusă să încerce orice, dar Claudiu a convins-o să rămână doar la ceva mic. Acum, dacă aveau de gând să mergă pe undeva, ştia ce vroia fata, iar el era dispus să-i ofere.
Cuplul se îndepărtă pe holurile liceului, râzând de o glumă doar de ei ştiută. Maria rămâsese în faţa clasei, uitându-se cu jind la ei
-La ce dracu te gândeai, Maria? S-a întrebat fata în gând.

-Nici gând, a spus ferm portăreasa.
-Tanti Caterino, se prosti Seba, lasă-ne să ieşim. Să mor eu de nu mă revanşez. Îţi cumpăr un pachet de ţigări, d-alea de care fumai când erai fată mare, Carpaţi.
-Auzi nenorocitul, ia. După ce mă iei la mişto, vrei să te las să ieşi? Acu’ te bag în aia mă’tii
-Să mor de nu mă duceam dacă aveam loc.
-Hai, bre. Ne laşi sau nu? a întrebat şi Carmen, de la 12 G. Că după, vine directoarea aia mare si dracu mai iese din şcoală.
-Hai. N-aţi ieşit nici acum? Ai naibii copii…..

Capitolul 2

Avea nevoie să-l simtă, avea nevoie ca focul să se extindă în tot corpul, să o facă saă vibreze. Când Claudiu şsi-a dat seama de ce avea de gând fata, i-a îndepartat mâana, după care şi-a pus ambele palme pe fundul ei, ridicând-o uşor în aer şi în el. Un mic geamăt i-a scăpat fetei printre buzele încleştate. Se mişca uşor, în acelaşi ritm cu el. S-a uitat în ochii lui, dupăa care instinctul şi-a spus cuvântul. După vreo câteva alte mişcări, Claudiu a lăsat-o uşor în jos. Ştia că tot ce vroia ea, era să preia controlul. Şi asta nu-i displacea, ba dimpotrivă, era foarte…plăcut. În timp ce îl săruta, Layla l-a împins spre catedră. Era destul de lată şi putea fi folosită pe post de pat oricând situaţia o cerea. L-a împins pe spate, pe catedră, apoi s-a urcat deasupra lui. S-a aşezat încet în poziţia ei preferată, şi a continuat cu mişcările de mai devreme. Mişcare “sus-jos” o făcea să se simta puternică, îi plăcea să aibă controlul în orice situaţie. Continua să se mişte îin acelaşi ritm, în timp ce minte i-a fugit, din nou, la noul profesor de economie. Ritmul i se accelera îin acelaşi timp cu gâfâiturile. Claudiu îi masa uşor sânii, jucându-se cu sfârcurile întărite. Layla şi-a arcuit spatele şi şi-a lăsat capul pe spate când starea de extaz s-a intensificat. Şi-a lăsat trupul obosit să se odihnească pe al lui, încă unită cu el. Închise ochii pentru câteva secunde, încercând să-şi recapete suflul. Momentul de linişte de după, a fost înterupt de soneria telefonului ei:
I’m awake, I’m alive
Now I know what I believe inside
Now it’s my time
I’ll do what I want ‘cause this is my life
S-a ridicat uşor, dezlipindu-se de el. A coborât obosită de pe catedră şi se îndrepta alene spre băncile pe care erau aruncate hainele lor.
-Da, mamă. a spus iritată, răspunzând la telefon. Nu e treaba ta. Of, taci odată.
În tot acest timp, Claudiu se uita fascinat la ea. Oricât de urât se purta , oricâte îi făcea ea, în momentele astea se simţea ca şi satelitul ei. Îl fascina această putere care radia din ea.
-Ceea ce am învăţat de la tine, urlă fata, trezindu-l din contemplare. Nu-mi ţine morală acum, a trecut de mult timpul pentru asta. a sfârşit închizând telefonul.
Claudiu s-a dat şi el jos şi s-a îndreptat spre ea, încercând să o ţinp în braţe. Fata s-a desprins imediat din îmbraţişare, încercând să se îmbrace.
-Trebuie să mergem, am stat destul. Ce? De ce stai? l-a întrebat mirată când a văzut că nu se mişcă.
-Cred că te i….
-Of, a oftat exasperată, să nu exagerăm, să nu stricăm momentul. Vrei? Să mergem.
A zâmbit trist, auzind-o, dar s-a conformat. Şi-a tras repede hainele pe el şi si-a ciufulit părul într-un mod atrăgător.
-Despre ce ai vorbit cu mă’ta?
-Dobitocule, a spus Layla, râzând. Nu aşa se vorbeşte cu o fată, mai ales după….
-Bine. Ce ai vorbit cu mă’ta ta? a întrebat-o râzând, ieşind din clasă.
-Nuuu, i-a răspuns ca un copil bonsuflat. Se spune aşa: “Ce ai vorbit cu mama ta?”. Şi răspunsul meu civilizat ar fi fost: “ Nu e treaba ta, tâmpitule.”
-Wow, a exclamat Maria atunci când i-a vazut pe cei doi. Ce roşu eşti in obraji, Claudiu.
Maria era îndrăgostită în secret de el, dar pentru ca Layla îl prefera atunci când era vorba despre sex, nu putea să se bage în ecuaţie. Avea de ales: să încerce şi să vadă ce-i iese cu Claudiu sau să fie distrusă din punct de vedere social de către Layla. Nu prea avea la ce să se gândească….Răspunsul era de mult aflat.
-Chiar eşti roşu, a spus şi Layla cu o prefăcută uimire. Ce-ai făcut? l-a întrebat ridicând sugestiv din sprâncene.
Claudiu a început să râdă şi şi-a lăsat capul în jos, fâstâcindu-se.
Roşeaţa din obraji, apărută în urma efortului aducător de plăcere, îi oferea un aspect inocent, mai ales în contrast cu pielea palidă, ca de var. Îşi muşcă uşor buzele pline şi rozalii, în încercarea de a găsi un răspuns. Genele negre, mari şi dese, îi încadrau ochii rotunzi într-un mod angelic. Albastru marin al irisului ochiului era iînconjurat de un albastru glaciar. O privea pătrunzător şi plin de pasiune pe Layla, care, la rândul ei, îl analiza din cap până în picioare. Părul, negru ca tăciunele, era tuns într-un mod rebel, o mare parte din breton acoperindu-i ochiul drept. Maieul alb se vedea ciudat de bine, gândea fata, în contras cu părul negru şi roşeaţa din obraji. Deşi, încă în formare, trupul nu îi era bine căptuşit cu muşchi.Cu toate astea, Claudiu avea un corp frumos conturat.. Bărbia uşor rotunjită s-a ridicat sfidătoare atunci când Layla a terminat examinarea.

Capitolul 1c. Capitolul 2

Cu privirea încă înlănțuită cu a lui, și-a desfăcut ușor picioarele, lăsându-și lenjeria roșie, din dantelă, expusă privirii lui. După ce satisfacția de a-l vedea tresărind i-a fost potolită, și-a încrucișat picioarele și și-a mutat privirea spre dreapta ei, spre Maria.
-Maria, am nevoie să îmi faci și mie proiectul la Organizarea Resurselor Umane. Când e gata?
Maria, tocialara clasei, îi făcea, de obicei, toate temele și proiectele Laylei. Era un schimb cinstit, atâta timp cât Layla o mai luă, din când în când, pe la vreo petrecere. Era un fel de umbră a ei. O umbră pe cale de dispariție cei drept, da’ tot o umbră.
-Mă auzi? o întrebă Layla nervoasă. Ce e….
-Euuuu, o întrerupse fata, sărind de pe scaun.
-Ce dracu’?, izbucni Layla.
-Pentru că sunt atâtea persoane care vor să-mi fie secretare, a continuat profesorul discuția pe care ea o ignorase, supunem asta la vot. Mai întâi, trebuie să propuneți pe cineva, după care votați.
Toată lumea știa cine avea să fie aleasă. Layla avea o mare influență în clasă, în școală, așa că a fost de ajuns doar o singură privire prin clasă, până că cineva să o propună.
-O propun pe Layla Cristina Mazilescu, spune Laura Popescu, din ultima bancă.
-Alte propuneri? întrebă Răzvan iritat. Toată clasă amuțise. OK, atunci, să supunem la vot. Cine este de acord că Layla Mazilescu să fie secretara mea?
Fata și-a mai rotit încă o dată privirea în clasă, apoi toate mâinile s-au ridicat. Toți au fost de acord, mai puțin Claudiu și acoliții lui. S-a mai uitat pătrunzător la el încă o dată, dar degeaba. În schimb, băiatul i-a aruncat o expresie furioasă, ceva ce spunea că văzuse întâmplarea de mai devreme.
-Avem 25 de voturi. Bun, spuse Răzvan ironic. Layla, felicitări! De acum încolo ești secretara mea. O să te anunț mâine despre ce presupune asta. Acum s-a sunat.
Și așa era. Imediat după ieșirea profesorului din clasă, Claudiu s-a dus spre „iubita” lui, a apucat-o ușor de cot. Imediat ce au ieșit pe uşă, a cotit la dreapta, spre cel mai întunecat colţ al holului, acolo unde camerele de luat vederi nu ajungeau. A împins-o pe fată în colț.
-Te dai la profesorul nostru? Vrei să te culci cu el, urlă el furios în timp ce-i băgase mâna în gât. Tu ești doar a mea, ai înțeles? Doar A MEA.
-Ascultă-mă, dragule, șopti suav Layla, punându-și o mână pe cea care era încolăcită pe gâtul ei. Piciorul i s-a îndoit ușor în timp ce urca spre mădularul lui. Ochii băiatului i s-au mărit, știind ce o să urmeze. Piciorul continuă se se miște în sus și în jos, mărindu-i excitația. Și-a lăsat mână să-i alunece spre mijlocul fetei, spre fund-unde a zăbovit câteva clipe, apoi spre coapsă, pentru a o ridica ușor. Mână liberă și-a încordat-o în părul fetei pentru a-i trage chipul spre a lui. În schimb, fata și-a pus mâinile pe abdomenul lui. Era clar ce avea să urmeze. O mână i s-a intreptat spre părul băiatului, cealaltă în jos, și mai jos, până când a ajuns să-i mângâie mădularul, umflătura mărindu-se pe măsură ce fata îți mișcă mână.

 

Capitolul 2a.

 

O mână i s-a intreptat spre părul băiatului, cealaltă în jos, și mai jos, până când a ajuns să-i mângâie mădularul, umflătura mărindu-se pe măsură ce fata îți mișcă mână.
-Nu aici, i-a spus Claudiu, apucând-o de mâna care se mişca fără încetare.
Layla a ridicat o sprânceană a neîncredere, apoi şi-a lipit şi mai tare trupul de-al băiatului şi a început să se frece, cu totul, de el. Claudiu şi-a mutat mâinile pe umerii fetei, a apucat-o strâns şi a întors-o astfel încât ea sa fie cea lipită de perete. Un geamăt i-a scăpat printre buze când şi le-a lipit de ale ei. Cu mâinile îi frământa carnea, cu buzele îi devora gura… dar mintea? Mintea ei nu îi aparţinea, acum era doar a lui Răzvan.
-Hai la baia băieţilor, îi şopti suav fata, în timp ce el cobora uşor cu sărutările pe gât.
-Nu acolo, nu cred căa mai rezist până acolo. Hai aici, la 12 A în clasă.
-Dar…..
-Am cheile.
S-a oprit şi s-a uitat câteva secunde în ochii ei, provocând-o. Ştia că asta o va stârni. Şi aşa a şi fost. Cu privirea aţintită în ochii lui, i-a desfăcut cureaua pantalonilor şi l-a tras spre ea.
-Nu mai rezişti nici până acolo.
A început să îl sărute pe gât, mai jos, şi mai jos. Când aproape ajunsese cu gura la zona cea mai erogenă, a fost trasă în sus de Claudiu-nu-i plăcea niciodată că ea vroia să-i facă asta.
-Facem pariu?
Odată ajunşi în clasă, băiatul a încuiat uşa, după care a lipit-o pe fată de ea. Cu o mişcare precisă, şi-a tras pantalonii în jos, iar fetei i-a ridicat uşor maieul, pentru a o săruta pe abdoment, apoi i l-a scos încet pe cap. A vrut să-i ridice şi fusta, să elimine tot ce îl mai încurca, dar a fost oprit de fată.
-Asta o fac eu, a spus încet, uitându-se în ochii lui.
Zgomotul făcut de deschiderea fermoarului l-a făcut pe Claudiu să tresară nerăbdator. O privea încântat pe Layla cum se apleacă uşor înainte, în timp ce degetele ei lungi trăgeau de fustă în jos. A întins o mână spre ea, dar nerăbdarea ei a învins. L-a tras violent spre ea şi şi-a împreunat mâinile după gâtul lui. Şi-a pus un picior în jurul lui şi a început să-l sărute cu patimă. Trupui îi ardea în aşteptarea lui. Îi simţea erecţia pe piele, îi simţea dorinţa, dar tot ce făcea el, era să se joace cu ea. Unul din motivele pentru care făcea sex cu Claudiu era că, de fapt, o făcea să se simtă ca şi când ar face dragoste-nu că ar fi ştiut ce însemna asta. Gâtul îi era, în continuare, dezmierdat cu sărutari fierbinţi, iar sânii îi erau frământaţi de palmele lui dibace. Layla şi-a mutat o mână în jos, spre mădularului lui. Avea nevoie să-l simta, avea nevoie ca focul să se extindă în tot corpul, să o facă să vibreze.

Capitolul 1b.

Hei, guys.

Acestea sunt copertile fic-ului meu:

-made by Bubu->http://i56.tinypic.com/2ldhyfa.jpg

.made by Heroin->http://i54.tinypic.com/21yeyb.jpg

Poze personaje

Layla: 1, 2, 3, 4,

Maria: 1, 2

Ştefan: 1, 2

Claudiu: 1, 2

 

Continuarea:

-Credeţi că dacă nu am ascultat-o pe doamna directoare, spuse fata accentuând ultimele două cuvinte, o să vă ascult pe….dumneavoastră? În fond, cine sunteţi de credeţi că aţi putea avea o influenţă asupra mea?
Fata adoptă o poziţie impunătoare şi se uită sfidătoare spre bărbatul din faţă ei. Nu-i stătea în caracter să vorbească aşa de…civilizat, dar bărbatul din faţă ei o făcea să-şi dorească să fie cât mai deosebită cu putinţă.
-Domnişoară….mmm, cum ziceai că te num…?
-Nu am spus, la întrerupt nervoasă Layla.
-Layla Cristina Mazilescu, îi spuse încet directoarea.
-Aşa, domnişoară Mazilescu. Numele meu este Răzvan Ştefan Stanciu şi sunt noul suplinitor pentru Economie al acestui liceu.
-Asta nu vă dă dr….
-Aici trebuie să te contrazic. Ţie nu-ţi dă dreptul să fi impertinentă şi să vi cu o asemenea vestimentaţie. În regulametul intern al liceului se precizează clar că o astfel de vestimentaţie este inadecvată. Şi să nu mai spun că indecentă şi de prost gust. Acum, te rog frumos, să faci ceea ce ţi-a sugerat doamna directoare, aici de faţă.
Adela simţea cum explodează de furie. Nu era obişnuită cu astfel de tratamente, şi în niciun caz din partea bărbaţilor. Era hotărâtă să se răzbune şi numai gândul că profesorul va plăti curând pentru asta, o făcea să se simtă mai bine.
-Asta…a spus fata arătând în jurul ei, nu va rămâne aşa. La revedere, domnule suplinitor. S-a îndreptat cu păşi micuţi spre scările profesorilor, hotărâtă să se ducă direct în clasa ei de deasupra cancelariei, când vocea noului profesor a făcut-o să înţepenească.
-Nu pe scările acelea.
Layla s-a întors uşor şi s-a îndreptat sigură pe ea spre profesor. Când a ajuns aproape de el, şi-a apropiat incet buzele de urechea lui şi i-a şoptit uşor, atingându-i în treacăt lobul urechii.
-Păzeşte-ţi spatele , Răzvan.
A chicotit şi s-a intors repede cu spatele. Posteriorul bine definit prin fusta scurtă, i se mişcă dintr-o parte-n altă în timp ce urcă scările. I-a aruncat o scurtă privire peste umăr profesorului şi a urcat vioaie până în faţă clasei sale.
Răzvan rămăsese împietrit în faţă cancelarie şi tot ce putea să facă, era să se uite la locul în care, până acum câteva secunde, fusese noua lui elevă. Ceva din atitudinea ei îl făcu să se încrunte nerăbdător. „Bine-ai venit în liceu, Ştefan”, gândi ironic noul profesor.
Când Layla ajunsese la capătul scărilor, frumos căpitan al echipei de volei, Claudiu, o întâmpină puţin cam frustrat.
-Te-am văzut cu noul profesor.
-Şi? Ne-a văzut toate şcoala.
-Te culci şi cu el? a întrebat-o nervos Claudiu, sătul de tonul indiferent al Laylei, cu care-l trata mereu.
-Ascultă-mă bine, Claudiu!. Poţi fii tu cel mai bun tip din liceu, dar să nu crezi că dacă ne-am tras-o odată, o să o facem mereu. Hai să păstrăm aparenţele de „cel mai bun cuplu al liceului”, vrei? Şi dacă eşti cuminte, poate o să ajungem să o mai facem, ok? l-a întrebat, făcând cu ochiul.
Claudiu nu era obişnuit să fie tratat urât de fete. Motivul? Era cel mai popular băiat din liceu, cel mai frumos şi…căpitanul echipei de volei. Nu era un sport dur, dar genele lui erau.
-Ascultă-mă tu, iubito, spuse acid punând accentul pe ultimul cuvânt. Cât timp te afişezi cu mine, eşti cu mine. Şi nu mai face pe femeia fatală, nu te prinde. Şi poate ai vrea să mă exersezi şi ultima poziţie pe care am făcut-o, aia în patru labe. Nu eşti prea bună.
Un zâmbet caustic apăruse pe buzele lui Claudiu, când profesorul Răzvan a încremenit în capătul scărilor, prinzând ultimele cuvinte din discuţia celor doi.

,,Nu credeam că o să ajung vreodată să spun asta, dar pe vremea mea nu era aşa”, gândi amuzat Răzvan, simţindu-se ca un om în vârstă.
Layla a simţit, pentru prima oară în ultimii ani, ce înseamnă cuvântul ,,umilinţă”. Se întoarse încet cu faţă spre profesor, încercând să pară cât mai neafectată. Privirea lui Răzvan o deconcentra. Era un amestec de dezamăgire, de milă-care o făcea să se simtă şi mai vulnerabilă în faţa lui-de înţelegere şi…de furie? Layla nu înţelegea tot ce se întâmpla în jurul ei, iar liniştea o nemulţumea. Cu cât trecea mai mult timp, umilinţă se accentua, slăbind şansele ei de a se răzbuna pe Răzvan, acum şi pe Claudiu.
-Aţi vrea să vă mişcaţi de aici? Aş dori să-mi continui discuţia cu…Claudiu, spuse Layla acid.
-De fapt, chiar nu plec. Acum, s-a sunat, intraţi în clasă! Am oră cu voi şi chiar nu vreau să stau aici şi să vă ascult discuţia despre poziţiile voastre sexuale.
În timp ce Răzvan vorbea, fata se uită încontinuu la el, un plan conturându-i-se în minte. Şi, de fapt, nu era un plan prea rău nici pentru ea. Răzvan era destul de frumos ca să o mulţumească. din multe puncte de vedere.
Părul lui, de o nuanţa plăcută de blond nisipos, era aşezat într-un mod adolescentin-îi mai îndulcea din expresia furioasă întipărită pe chip. Ochii migadalati se uitau cercetători la noua lui elevă, în timp ce aceasta îl privea insistent, analizându-l din cap până-n picioare. Cel mai mult o atrăgea linia maxilarului, uşor încordată, şi tenul curat. Micuţul pierce din sprânceana stânga o intriga, motiv pentru care şi-a mutat privirea spre corpul profesorului. Abdomenul lucrat i se contura uşor sub tricoul larg, alb, lucru care îi menţinu atenţia pentru cateve secunde bune. Imagini neinvitate cu profesorul, fără tricoul larg, îi alergau acum prin minte.
Profesorul purta un sacou negru peste tricou, iar datorită blugilor, uşor tăiaţi, şi a tenesilor, putea fi oricând confundat cu un elev.
-Tare costumaţia, profu’, a exclamat Layla după ce a terminat examinarea.
Răzvan se uita, oarecum, cirscumspect la ea. Atitudinea ei îl deruta, schimbările bruşte de atitudine îl avertizau să se ţină la distanţă. Cu toate astea…
-O, exclamă încet, buzele, uşor pline de o nuanţă de roz , strângându-se într-un fel ispititor. Mulţumesc frumos, eşti foarte drăguţă.

,,O să fie prea ușor” , gândi Layla, oarecum supărată.
Sperase că noul profesor avea să fie o pradă mai dificilă, dar el, practic, i se oferea pe tavă.
-După cum am mai spus, aș dori să intrați în clasă, reluă Răzvan.
-Bine, a spus fata mieros. Vom continua discuția mai târziu, a adăugat sumbru, țintuindu-l cu privirea pe Claudiu.
Acesta s-a mulțumit să ridice din umeri amuzant.
Toți trei au pășit în clasă, profesorul fiind ultimul care a intrat. Era o gălăgie de nedescris, care s-a curmat odată cu intrarea profesorului în raza lor vizuală. Liniștea nu a durat decât câteva secunde, cât le-a luat fetelor să-l analizeze mai bine. Apoi au început fluierăturile și strigătele admirative. Unii băieți aveau expresii criminale întipărite pe chip atunci când se uitau la el.
-Gata, faceți liniște, spuse Răzvan, abținându-se să nu izbucnească în râs. Treceți la locurile voastre.
Se duse spre tablă, luă o bucată de cretă și-și mâzgăli numele. Mâzgăli era impropriu zis. Scrisul, ușor înclinat spre stânga, lucru nemaiîntâlnit de Layla până acum, nu făcea decât să-i sporească farmecul.
-Numele meu, după cum bine vedeți pe tablă, este Răzvan Ștefan Stanciu, spuse în timp ce-și dădea sacoul jos. Un oftat venit din rândul fetelor l-a făcut să zâmbească stânjenit, iar pe Layla să-și dea ochii peste cap, dezgustată. Sunt noul vostru profesor de economie şi…
-Suplinitor, l-a interupt Layla.
-Potftim? întreabă el nedumerit.
-Mi-aia…adică, mi-ați spus că sunteți suplinitor.
-Nu crede tot ce spun, i-a spus pe un ton aluziv.
Eleva a zâmbit ușor, punând în acel zâmbet toată capacitatea ei de seducție. Era pregătită să-l facă să-și pierdă capul după ea. Și acum era cel mai un moment, acum când percepea un început de flirt.
-Cum spuneam, reluă profesorul, netulburat de zâmbetul fetei, am 24 de ani. Și da, sunt încă la facultate. Nu mă întrebați de lucrări, teze, vom face în așa fel încât să vă fie și vouă bine. Este abia mijlocul lunii martie, ne descurcăm noi.
-Sunt permise întârzierile la oră, spuse și tocilară clasei, doar pentru a se face remarcată în ochii lui.
-Sfertul academic, spuse Răzvan printre râsete.
Se așezase cu fudul pe catedră, drept în față Laylei. Fata alesese tocmai banca aia, prima de pe rând, pentru că toată lumea o putea privi cu ușurință. Și asta fără că ea să le vadă fețele, de care, cel mai adesea, era dezgustată. Fiind trezeci și unul de elevi în clasă, Layla alesese să stea singură, dar când avea nevoie de companie, era nevoie doar de o privire spre Claudiu.
-Sper să ne înțelegem bine și să nu fie probleme. Singura mea rugăminte este să nu fiți impertinenți, a spus mutându-și privirea spre Layla.
Fata s-a mulțumit doar să-i zâmbească. Buzele pline și roșii i s-au întredeschis, în timp ce fata își trecea degetul arătător peste ele. Avea privirea pironită în cea a profesorului, și-i urmărea atent reacțiile El vorbea încontinuu, nemutându-și privirea de pe chipul feței, cute mici de concentrare îi apăruse pe frunte în timp ce se concentra să-i afle intențiile. Cu privirea încă înlănțuită cu a lui, și-a desfăcut ușor picioarele, lăsându-și lenjeria roșie, din dantelă, expusă privirii lui.

Meditaţii la imoralitate

Hei! Numele meu este Alexandra Ştefania.

Pe blog-ul acesta voi pune unul din fic-urile mele. Sper să vă placă şi aştept părerile voatre. Vreau critică, multă critică. Asta mă va ajuta să-mi perfecţionez scrisul. Mulţumesc frumos.

Deci, să începem

Prefaţă

Nu îi rupe spinii trandafirului, pentru că dacă o faci, parfumul va fii acelaşi, dar nu va persista. Poate că dacă aşteptăm, din ei se vor naşte flori, aripile nenăscute ale trandafirilor.
Ţepii au fost întotdeauna priviţi ca un lucru rău, dăunător. Şi ce se întâmplă dacă din spinii trandafirilor roşi, vor ieşi flori albe? Vom mai fii mulţumiţi de rezultat…sau vom regreta că am vrut schimbarea? Este bine să vrem să ne împotrivim naturii, să încercăm să schimbăm cursul natural al destinului, doar pentru a fii, în final, dezamăgiţi, pentru a ne satisface un simplu moft? Dar cu ce arme ar trebui să luptăm împotriva tentaţiei? Ce facem dacă suntem târâţi în desfrâu? Încercăm să scăpăm chiar dacă nu vrem sau ne afundăm mai mult în păcat, într-o relaţie fără şanse de izbândă?

Capitolul 1

Zvârcoleşte-te-n dureri crunte ca să-mi ceri iertare,
Târăşte-te şi plângi cu lacrimi amare,
Vinde-ţi sufletul pentru a mea îmbraţişare
Şi fă pact cu diavolul pentru a mea suflare..

Părul scurt şi blond, tuns bob, îi statea, ca de obicei, perfect. Rujul roşu lăsa dâră în urma lui, în timp ce fata îl trecea uşor peste buzele sale pline. Genele lungi, frumos arcuite şi încărcate de rimelul Maybelline Turbo Boost-marca ei favorită- îi încadrau ochii mari, de un verde angelic. Chipul de porţelan îi era perfect sculptat, o mască a inteligenţei, a superiorităţii şi, bineînţeles, a frivolităţii. Însăşi zeiţa Afrodita..
Fusta neagră ca tăciunele, de lungimea a două palme, le permitea picioarelor lungi şi drepte, să se deplaseze sigure într-o mişcare de felină. Erau scoase în evidenţă de pantofii negri din piele ‘ntoarsa, cu botul rotund şi tocul conic.
Îşi mai trecu încă o dată mână prin păr, netezindu-l apoi uşor în drumul său spre ieşire. Holurile liceului erau, de obicei, aglomerate la ora asta. Pe Layla o încânta să se plimbe prin mijlocul mulţimii, pentru că de fiecare dată, se făcea un culoar pentru ea, iar toate privirile îi urmăreau corpul trecând uşor prin mulţime. Era obişnuită cu atenţia, mai ales a directoarei, care era o fire urâcioasă. Directoarea, în vârstă de 57 de ani, era o femeie mărunţică, de cel mult 156 de centimetrii, şi uşor plinuţă. Ar fi trecut drept o femeie cu un loc de muncă ruşinos, dacă muncă cinstită ar fi vreodată ruşinoasă. Părul cărunt de la rădăcină îi trăda vârstă, chiar dacă tenul ascundea, oarecum, trecerea anilor.
Layla mai avusese conflicte şi înainte cu ea, încă de când reuşise să o întoarcă pe directoarea adjunctă împotriva ei.
Fata a început să fiarbă de furie când toate privirile îşi redirecţionau traiectoria. Directoarea reuşise, şi de data aceasta, să-i fure unul din momentele ei “speciale”. Ceilalţi băieţi care se strânseseră în jurul ei, mai făcură un culoar pentru directoare.
-Aceasta nu este o costumaţie decentă pentru incinta unui colegiu economic, domnişoară, icni nervoasă directoarea când o văzu pe fata îmbrăcată în acel fel. Şcoala nu este propriul tău bordel, ai înţeles? Ai face bine să părăseşti în acest moment incinta liceului şi să te duci să te îmbraci în ceva decent. Bineînţeles, cu absenţe pentru orele lipsite.
-Nu am să fac asta, o sfidă fata.
-Ce-ai sp…, a încercat directoarea să-i spună fetei, dar noul profesor de economie, care până atunci stătea în spatele directoarei, urmărind amuzat situaţia, a interupt-o uşor, punându-i o mâna pe umăr.
-Doamna directoare, dacă îmi permiteţi., spuse încet, păşind în faţă.
Noul profesor, mai bine zis, noul suplinitor, al Colegiului Economic “Thomas Malthus”, era un bărbat în vârstă de doar 24 de ani, înca pe băncile facultăţii.
Layla nu-şi putea lua ochii de la micuţul piercing din sprânceana noului profesor.
“Să-nceapă distracţia” gândi machiavelic fata.

______________________________

sper să vă placă. aştept părerile voastre